Cafeaua arabică

Există mai multe legende legate de istoria descoperirii cafelei. Una dintre ele este legenda lui Kaldi şi a caprelor dansatoare. Kaldi, păstorul de capre din Abessinia a descoperit efectul de revigorare al cafelei în timp ce era cu caprele la păscut in timpul zilei animalele au măncat cu plăcere frunzele şi boabele roşii ale unui arbust necunoscut şi în urma acesteia toată seara au zburdat, s-au comportat vioi, cu toate că înainte erau liniştite noaptea. A doua zi Kaldi a gustat şi el boabele roşii necunoscute şi astfel a putut observa efectul revigorant al cafelei. Deoarece Pi era teamă că această înviorare provine de la Diavol, când a ajuns în sat a cerut sfatul unui om sfânt care a aruncat în foc boabele provenite de la Diavol. Spre sur-prinderea lor, din foc s-a emanat o aromă divină. De atunci se prăjeşte cafeaua. Un alt mit, conform căruia Arhanghelul Gabriel a dat cafea profetului Mohamed, care era suferind, în urma efectului băuturii fierbinti şi negre a prins atăta putere încât a reuşit să dea jos din şa de pe cal 40 de bărbati şi a qcut fericite 40 de femei. Conform unui mit mai recent, în secolul al XIII.-lea boabele de cafea iau salvat via-ta discipolului şeicului Omar — fondatorul

Ordinului Shadhili sufi (şeicul Abu al-Ha-san al-Shadhili ) care s-a rătăcit în deşert Şeicul Omar a fost renumit pentru puterea sa de a vindeca prin rugăciune. După această eliberare miraculoasă sa reîntors în Mocha, unde mai târziu a fost considerat un sfânt Nu există însemnări exacte cu privire la începutul preparării băuturii cu efect revigorant din cafea, când şi cum a început prăjirea, măcinarea şi fierberea acesteia. Cunoaştem în schimb că Cafeaua arabică este produsă in Arabia încă din seco1u1VI. şi faptul că naturalistul arab (721-815) fabir Geber (Abu Musa făbir ibn Hayyăn) vorbeşte despre această plantă ca fiind o plantă medicinală. Persianul Rhazes (Muhammad ibn Zakariyă Răzi), în secolul al IX. -lea, în operele sale a Qcut referiri la efectul benefic al cafelei ( planta quava). În opera lui, intitulată Canonul de medicină, (Al-Qanun filtibb) Avicenna (Ab0 'Ali al-Husayn ibn 'Abd Allăh ibn Sină),care a trăitin secolul al X1.-lea a descris cafeaua ca având efecte vindecătoare. Substanţele active mai importante ale cafelei: cofeină ( 0,3- 2,5 %), acizi fenol carbo-nici (3 — 5 % acid clorogenic) substanţe aromate, polifenoli cu efecte antioxidante precum şi uleiuri grase. Numărul substantelor răspunzătoare de aroma cafelei care se formează în timpul prăjirii depăşeşte o sută. Cele mai importante efecte ale ca-felei: Cafeaua (datorită cofeinei pe care o con-tine)— la un consum moderat - stimulează funcţionarea sistemului nervos, a inimii, având efect de dilatare al vaselor de sânge, are efect de creştere a tensiunii arteriale, potenţează efectul medicamentelor pentru reducerea durerii, potenţează secretia sucului gastric, stimulează centrul respirator. Acidul cloregenic din cafea are efect de stimulare a secretiei bilei şi efect diuretic. Rezultatele analizelor clinice efectuate în ultimii ani intăresc ipoteza că consumul cafelei nu este nici pe departe atât de dăunător cum se spune. Conform concluziei unei cercetări epidemiologice recent efectuate, substantele active ale cafelei pot reduce riscul imbolnăvirii bilei, iar prin efectul antioxidant aI polifenolilor pe care Pi contine, merită cel putin tot atâta atenţie ca şi ceaiul sau usturoiul.


Ştiaţi că: 

• papa Clement al a spus: "Cafeaua trebuie botezadi, deoarece este o băutură cu adevărat creştinească" ? incepând de la această afirmaţie respectul faţă de cafea a devenit unul dintre puţinele lucruri în care o parte a lumii creştine şi musulmane este de acord. 
• J.S.Bach a compus Cantata cafelei cu scopul de a persifla o mişcare germană de epocă, conform căreia cafeaua provoacă infertilitate la femei?
• conform unor descrieri de epocă, Balzac în timpul vieţii a băut cca. 50.000 ceşti de cafea,deoarece nopţi întregi a lucrat la operele sale, iar Voltaire a consumat zilnic 50-70 ceşti de cafea? 
• în fiecare 30 de secunde se beau 120.000 ceşti de cafea, zilnic, numai în Europa? s-a dovedit că în cafea se găsesc mai mulţi compuşi cu efect benefic, ca acizi fenolici (ex. acizi clorogenici), polifenoli cu efect antioxidant ( ex. diferiti izoflavo- ni, catechine, flavononi, etc.)?
• într-o ceaşcă de cafea se găsesc de 2-3 ori mai mulţi compuşi antioxidanţi decât în aceeaşi cantitate de ceai verde?